Despre DBpedia

DBpedia este un efort comun de extrage informaţii strucurate din Wikipedia şi de a le face disponibile pe Internet. DBpedia iţi permite sa aplici cereri sofisticate peste informaţia wiki si să o pui in legatura cu alte seturi de date.

Articolele din wiki sunt de obicei text aiurea dar unele contin si informaţii structurate cum ar fi categorii, coordonate geografice, imagine sau linkuri către alte pagini. Acestea sunt structurate prin RDF (Resource Description Framework) care propune un model de date pentru a reprezenta informaţia extrasă si a o publica pe Internet.

Cum se poate avea acces :

1) SPARQL Endpoint. Facem query-uri (asemanatoare SQL) pentru a obtine date in limbajul SPARQL (definit recursiv).

2) Linked Data Interface. Folosim browsere semantice precum Tabulator, DISCO sau Open Link Data Browser pentru a naviga pe dataset-uri.

3) Download. Da! Tot DBpedia poate fi downloadat de pe site-ul http://wiki.dbpedia.org/Downloads32.

Deci, pană la urmă se reduce la a pune intrebari Internet-ului.

Aceasta este o adevarată cale 2.0 : nu cere user-ilor structuralitate decat in cazul in care este nevoie. Totusi proiecteaza-ţi aplicaţiile astfel incat structuralitatea este generată cu efort minim din partea utilizatorului. A! şi lasam structura care deja există, chiar daca este incurcată, nestandardizată, ineficientă.

Să considerăm urmatorul exemplu: adressbook-ul Web 2.0. O viziune a Web-ului Semantic ar zice: "Userii ar trebui sa creeze fisiere FOAF, prin care sa-şi declare reţeaua sociala". Dar faptul că acel user este in adressbook-ul meu deja exprimă o relaţie. Si toate datele care ar putea fi colectate (asa cum Google o face) exprima si mai multe detalii. Cat de des contactez pe cineva? Cum? E-mail? Telefon? SMS? IM? Cat de repede răspunde? Ce topice abordez cu acea persoană? Toate aceste euristici, colectate inteligent ar furniza o retea FOAF mult mai puternică decat orice construit explicit pe FOAF.

Prima companie de comunicatii (email, telefon, IM) care va face acest lucru va construi o aplicatie KILLER!

Am putea să numim acest lucru Semantic Web dar cu 's'.

Semantic Web-ul e pe drum, si vine prin mecanisme diferite de ce ne-am imaginat pana acum.

Chestii despre accesibilitate

Pentru început, e bine să încercăm a defini cât mai limpede cei doi termeni de care ne lovim în construirea site-urilor, uzabilitate şi accesibilitate. În vreme ce primul vizează experienţa utilizatorului obişnuit, care ar trebui să tindă înspre claritate şi navigare lipsită de efort (vezi Don't make me think a lui Steve Krug), al doilea merge un pas mai departe, încercând să plieze experienţa web pe nevoile persoanelor cu diferite dizabilităţi ori limite fizice.

Aprofundarea ideii de accesibilitate a condus la apariţia câtorva cărţi care încearcă să susţină implementarea acestui concept. În cartea sa, Designing with Web Standards, Zeldman recomandă două astfel de titluri, Building Accessible Web Sites - Joe Clark şi Constructing Accessible Web Sites a unui grup de autori, printre care Jim Thatcher şi Cynthia Waddell.

În aceeaşi carte, Zeldman transmite o mână de sfaturi care, avute în vedere în timpul construirii unui site, pot conduce la o mai eficientă navigare pentru persoanele cu probleme locomotorii ori vizuale.

• imagini: folosirea atributului alt pentru o scurtă descriere a imaginii (lucru util şi pentru utilizatorii care nu pot vizualiza imaginile din raţiuni tehnice); folosirea alt="" pentru imaginile neimportante; evitarea acestui atribut pentru imaginile de background

• clipuri video: caption pentru QuickTime/Flash

• cromatică: sprijinirea prin alte căi a culorilor care denotă şi informaţie, nu doar estetică (de pildă, bolduirea/sublinierea link-urilor); evitarea referirilor la culorile din text (în acest sens, vischeck.com poate fi o unealtă utilă pentru verificarea felului în care apare o pagină unei persoane ce suferă de color-blindness)

• CSS: verificarea site-ului cu şi fără stylesheet şi în mai multe browsere

• text: evitarea dimensionării bazate pe pixeli (nu face posibilă mărirea dimensiunii fontului pentru persoanele cu probleme de vedere)

• JavaScript: asigurarea faptului că linkurile funcţionează cu şi fără JS; crearea de alternative pentru utilizatorii ce nu folosesc mouse-ul (onclick=".." onkeypress=".."); folosirea "noscript" pentru cei ce nu pot folosi JS

• evitarea generării de scripturi
• evitarea image maps
• evitarea de frame-uri, applet-uri, flashing elements
• folosirea atributului "tabindex" pentru stabilirea ordinii de navigare prin tabbing